Vezi de ce apare insomnia și cât de periculoasă este apneea de somn?

Calitatea și cantitatea somnului au un efect important pentru funcționarea optimă a corpului și a minții. Perioadele de somn întrerupt sau redus calitativ pot conduce în timp la manifestări fiziologice grave, cu impact major asupra organismului.

Principalele cauze asociate tulburărilor de somn sunt problemele aparatului respirator, iar 15% dintre cazurile de insomnii sunt corelate cu sindroamele obstructive ale căilor respiratorii superioare și sindromul de apnee în somn. Netratate, acestea pot induce apariția unor noi afecțiuni sau complicații precum: cefalee, amețeală, tulburări de concentrare sau de memorie, narcolepsie sau mai grav, afecțiuni cardiovasculare.

rggwrgerwe

Pauzele respiratorii repetate asociate cu sforăitul și somnul agitat în timpul nopții sunt principalele simptome ce definesc instalarea apneei de somn. În funcție de durata și frecvența manifestării episoadelor, această afecțiune poate avea diferite grade de gravitate. În cazul apneei în somn, din cauza îngustării sau obstrucției căilor respiratorii superioare, fluxul de aer este blocat, de regulă la nivel naso-faringian. Astfel, oprirea respirației provoacă hipoxie (scăderea concentrației oxigenului din sânge) si persoana în cauză se trezește, de regulă incomplet și inconștient, însă suficient pentru a cauza un somn neodihnitor. Un semn al apneei de somn poate fi sforăitul, mai exact sforăitul secundar.

Ce înseamnă obstrucția nazală și cum se manifestă?
„Obstrucția nazală sau congestia nazală reprezintă senzația de respirație dificilă pe nas, ce poate afecta una sau ambele fose nazale, dar care totodată poate alterna de la o nară la alta. În cazul în care simptomatologia este de scurtă durată, aceasta afecțiune este de obicei asociată și cu o infecție virală a tractului respirator. Cu toate acestea, există multiple cauze ale instalării blocajului nazal: traumatisme la nivelul cavității nazale, boli de natură inflamatorie precum sinuzita și rinita sau chiar dezvoltarea tumorilor benigne sau maligne ale faringelui, foselor nazale sau sinusurilor”, explică Dr. Valeriu Bronescu, medic primar O.R.L. în cadrul Spitalului Sf. Constantin din Brașov.

Pentru stabilirea unui diagnostic concret, se recomandă consultul unui specialist ORL ce poate desfășura investigații medicale aprofundate, precum nazofaringoscopia și poate evalua mai departe necesitatea altor investigații (polisomnografie, computer tomograf, etc) sau evaluarea de către medicul pneumolog.
Care sunt factorii de risc pentru apneea de somn?

Persoanele cu risc de apnee în somn sunt în general bărbații, persoanele supraponderale, persoanele cu vârsta peste 40 de ani. Alți factori de risc pot fi circumferința gâtului peste 40 cm, amigdalele mărite, refluxul gastroesofagian, alergiile, afecțiunile sinusurilor, istoricul familial de apnee în somn, deviația septului nazal. Consumul de alcool, sedativele și tranchilizantele favorizează de asemenea apariția apneei de somn, întrucât relaxează musculatura gâtului. Fumătorii au un risc de 3 ori mai ridicat de a suferi de apnee în somn față de nefumători. De asemenea, cei care suferă de apnee de somn au de regulă și hipertensiune arterială.

„La majoritatea pacienților care se confruntă cu apneea de somn se pot observa mici defecte anatomice ale căilor respiratorii, ce cresc predispoziția declanșării acestei afecțiuni: amigdalele hipertrofiate sau deviația de sept. Mai mult decât atât, instalarea apneei de somn este supusă și altor factori de risc precum: obezitatea, vârsta – simptomele sunt mai frecvente la persoanele trecute de vârsta de 30 ani, factorii genetici sau deformări ale coloanei vertebrale, cum ar fi scolioza, care influențează funcționarea corectă a tractului respirator și poziția în timpul somnului”, explică Dr. Valeriu Bronescu, medic primar O.R.L., doctor în științe medicale în cadrul Spitalului Sf. Constantin din Brașov.

Deși există cazuri rare de apnee în somn la copii, aceasta se manifestă prin sforăit, agitație sau treziri frecvente și poate determina în timp întârzierea în dezvoltare, comparativ cu copiii ce aparțin aceleiași grupe de vârstă.

Cum se poate trata apneea de somn?
În cazul în care simptomele se manifestă în mod constant sau devin din ce în ce mai intense, se recomandă un consult de specialitate și realizarea unor examene clinice care ajută la stabilirea unui diagnostic detaliat și tratamentul care trebuie aplicat.

În general, manifestările apneei de somn pot fi îmbunătățite prin schimbări ale stilului de viață sau modificări în alimentație. Cu toate acestea, pot exista și situații în care este necesară intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea amigdalelor hipertrofiate, a excesului de țesut depus la nivelul tractului respirator sau pentru corectarea anomaliilor anatomice din zona faringelui sau gurii.

Cabinetul de consultații din cadrul secției ORL a Spitalului Sf. Constantin din Brașov dispune de o dotare de vârf, care facilitează stabilirea unui diagnostic precis: endoscoape pentru nas, ureche, faringe și laringe, videofibroscop, microscop sau sistem pentru microchirurgie ORL prin radiofrecvență.

Consultațiile, intervențiile chirurgicale și serviciile departamentului de audiologie se adresează atât copiilor, cât și adulților. Aparatura chirurgicală, de anestezie și de măsurare a funcțiilor vitale ale pacientului, microscopul operator de maximă precizie și întreg blocul operator respectă standardele internaționale în ceea ce privește eficiența, siguranța și sterilitatea.

De asemenea, Spitalul Sf. Constantin este singurul centru din țară care tratează chirurgical sindromul de apnee obstructivă de somn la persoanele ce suferă de obezitate într-o singură operație combinată chirurgie – ORL.

c
Loading Facebook Comments ...

Leave a Reply

1