Vrei să trăieşti mai mult? Mănâncă mai puţin! Vezi ce înseamnă metoda “8 părţi din zece”:

(Last Updated On: July 29, 2016)

Mii de ani omul este în căutarea secretului sacru al unei vieți de lungă durată. Vracii antici, alchimiștii, diverși lideri religioși marcanți, au propus de-a lungul timpului o mulțime de soluții care ar veni în ajutor omului, care-și dorește atât de mult să trăiască.

Studiile din zilele noastre demonstrează că cei care mănâncă mai puțin nu fac boli cardiace, diabet sau cancer. Conform specialiștilor, reducerea consumului de alimente, organismul îmbătrânește mai încet. Ce trebuie să faceți?

Restricţia alimentară, secretul longevităţii?

Teoria restricţiei alimentare practicată de unii dintre cei mai longevivi oameni din lume ( japonezii de pe insula Okinawa) se regăseşte într-o filozofie numită “hara hachi bu”, care s-ar traduce cu “8 părţi din zece, relatează csid.ro și preluat de clicksanatate.ro. Adică, pentru a fi sănătos şi a trăi cât mai mult, ar trebui să te saturi în proporţie de 80%. Acest lucru s-ar concretiza în consumul a 1800 de calorii zilnic, spre deosebire de 2500 de calorii cât mănâncă un american sau european.

Primatele care mănâncă mai puţin nu fac diabet, cancer sau boli cardiace

Studiată pe ciuperci, şoareci şi maimuţe, această teorie de aport caloric redus a demonstrat că primatele cărora li se oferă mai puţină hrană nu fac diabet, boli cardiace sau cancer în proporţie atât de mare precum cele care au mâncat pe săturate.
Mai nou, cercetătorii de la Institute of Health Ageing at University College din Londra au în vedere dezvoltarea unui tratament cu ajutorul căruia speră că vor putea combate „boala” îmbătrânirii. Bolile legate de vârstă, cum ar fi bolile cardiovasculare şi cancerul pot fi, de asemenea, combătute, afirmă oamenii de ştiinţă.

Ei au cercetat pe diverse animale care este efectul restricţiei alimentare asupra vârstei subiectului supus studiului. Echipele de cercetători de la Institute of Health Ageing at University College din Londra se află în curs de dezvoltare a unui proiect asupra şobolanilor, afirmând faptul că viaţa acestora poate fi crescută cu până la 30%, pur şi simplu, prin reducerea aportului de hrană.

Doctorul cercetător Plumb Piper a spus pentru Dailymail: „Dacă reducem dieta unui şobolan cu 40%, acesta va trăi cu până la 20 sau 30% mai mult, adică 20 de ani de viaţă umană. Acest lucru a fost demonstrat pe varii organisme, chiar şi pe câinii labradori.”
Oamenii de ştiinţă studiază, de asemenea, musculiţele de fructe, care au în comun 60% din gene cu cele umane şi cu şoareci.

Aceştia au prelungit deja durata de viaţă sănătoasă în ambele cazuri (musculiţe şi şoareci) prin utilizarea de tratamente medicamentoase şi o dietă modificată. Se speră că această combinaţie va funcţiona, de asemenea, pentru prelungirea vieţii umane. Dr. Piper spunea, pentru Dailymail: „Dacă descoperim genele implicate în procesul de înaintare în vârstă, ar trebui să fim în măsură să întârziem procesul de îmbătrânire în sine.” El a adăugat faptul că echipa sa a extins durata de viaţă a organismelor mutant cu gene unice.

Un alt susţinător al teoriei restricţiei alimentare, biologul Dr. Margo Adler de la Universitatea New South Wales din Australia, a realizat o serie de studii şi cercetări cu privire la beneficiile reducerii consumului de mâncare şi a declarat, pentru Express.uk faptul că reducerea de alimente duce la creşterea ratei de „reciclare celulară” şi a unor mecanisme de reparare în organism.

Dr. Adler crede că acest lucru a evoluat pentru a ajuta animalele să continue să se reproducă, chiar dacă produsele alimentare nu le erau la îndemână. Corpurile acestora se adaptau prin reciclarea şi reutilizarea nutrienţilor depozitaţi în celule. Ea afirmă „Acesta este aspectul cel mai interesant din punct de vedere al sănătăţii umane.

Cu toate că durata de viaţă prelungită poate fi pur şi simplu un efect secundar al restricţiei dietetice, o mai bună înţelegere a acestor mecanisme de reciclare celulare care conduc la acest efect poate asigura, mai mult timp, o viaţă mult mai sănătoasa în rândul oamenilor.”

Şi Briant Clement, directorul Institutului Hippocrates din California consideră că aportul alimentar redus aduce doar beneficii organismului. “Important este să consumăm nutrienţi de calitate. Dar în cantităţi mici, pentru a ne prelungi viaţa”, ne-a declarat într-un interviu exclusiv cel care a condus nenumărate studii ce au concluzionat că teoria restricţiei alimentare chiar funcţionează.

Cum şi când poţi adopta restricţia calorică?

Dacă te bate gândul să începi un astfel de stil de viaţă, anotimpul cald, când organismul nu are nevoie de un aport ridicat de calorii ar fi un bun moment. Important este să nu îmbrăţişezi acest stil de viaţă brusc. Organismul trebuie să se adapteze treptat. Pentru că depozitele de grăsime din organism conţin toxine şi unele substanţe toxice, prin eliminarea lor, acestea pot ajunge direct în sânge şi ţesuturi.

Sunt obligatorii avizul medicului şi realizarea unor analize înainte de a îmbrăţişa o astfel de teorie. Şi neapărat o consultaţie la un medic nutriţionist care îţi poate calcula procentul de restricţie calorică în funcţie de vîrstă, greutate, înălţime şi în funcţie de ocupaţie. Poţi începe, însă, să aplici sfaturile japonezilor care mănâncă doar 80% din fiecare masă.