Anxietatea. Vezi ce sfaturi şi explicaţii îți dă psihologul Emilia Potenteu

Anxietatea este o stare accentuată de neliniște, care poate fi întâlnită la oameni din diferite culturi. Poate că termenul ne este puțin c-am străin, dar această emoție ne este cunoscută tuturor.

Ca emoție umană, anxietatea este trăită la un moment dat de către toți oamenii începând încă din fragedă copilărie, fiind considerată o stare normală și trecătoare. Atunci când simptomele de panică și anxietate generează în atacuri de panică, vorbim deja de o tulburare emoțională. Psihologul Emilia Potenteu ne oferă câteva sfaturi și explicații despre cum are loc anxietatea și care sunt cauzele ei într-un interviu pentru csid.ro.

CSÎD: Cum se explică episoadele de anxietate la persoanele foarte tinere?

Emilia Potenteu: Cea mai frecventă cauză a anxietăţii este incapacitatea tinerilor de a face faţă factorilor care generează stres, sentimentele de nesiguranţă şi incertitudine, neîmplinire, angoasă de viitor. Tinerii anxioşi acuză lipsa încrederii de sine, sentimentul de inadecvare, timiditate excesivă, tendinţa spre retragere şi izolare. Asemănător durerii, anxietatea poate fi un semnal care avertizează că organismul este suprasolicitat. Dacă teama de un pericol real, justificat, ne învaţă prudenţa, anxietatea ne învaţă comportamentul evitant.

CSÎD: Care ar fi cauzele?

E.P.: Cea mai importantă cauză pare a fi ereditatea, respectiv acele trăsături transmise din familie ce vizează irascibilitatea, nervozitatea, depresia, intoleranţa la frustrare şi inhibiţiile de orice fel. O altă cauză importantă a anxietăţii în rândul tinerilor vine din nerezolvarea conflictelor inconştiente datând din prima copilărie, ceea ce psihanaliştii numesc anxietatea nevrotică, rezultată în urma refulării impulsurilor inacceptabile (sexualitate, agresivitate, etc).

Mai apoi mediul reprezintă o alta cauză deosebit de importantă în naşterea anxietăţii, tinerii anxioşi raportând o întreagă colecţie de evenimente de viaţă stresante (despărţiri, decese, conflicte cu alţii, schimbarea domiciliului, schimbarea profesiei, sarcini suplimentare, schimbări de status-rol, etc).

CSÎD: Ce recomandări aveţi în privinţa gestionării episoadelor de anxietate?

E.P.: După diagnosticarea corectă şi începerea tratamentului medicamentos, însoţit de suport psihoterapeutic, se recomandă munca susţinută dar nu în exces, plimbările variate în afara zonei de rutină, schimbarea preocupărilor pentru timpul liber, răsfăţuri terapeutice alternative (masaj, saună, spa, schimbarea imaginii, etc) şi multă mişcare pentru consumarea energiei în mod benefic. În ceea ce priveşte strict atacul de panică, este bine de ştiut că primul este cel mai puternic, toate cele ce urmează fiind de intensitate mai mică, informaţie ce ar trebui să dezangoaseze o persoană anxioasă.

CSÎD: Când e cazul ca persoanele afectate să ia tratament medicamentos?

E.P.: Anxietatea joacă un rol important şi în alte tulburări, cum ar fi depresia, tulburările somatoforme, tulburările comportamentului alimentar, alcoolism sau abuz de substanţe, etc. sau poate acompania anumite tulburări de personalitate. Anxietatea poate apărea la copii şi sub forma anxietăţii de separare.

La nivel fizic, anxietatea se manifestă prin senzaţii de tremur, contracţii musculare, transpiraţie abundentă, vertij, migrene, insomnii, indigestii, frison, bufeuri. La nivel psihic, anxietatea ia forma oboselii accentuate, iritabilităţii excesive, deficitului de atenţie, tensiunii şi îngrijorării permanente. Pentru a primi un tratament adecvat, anxietatea trebuie evaluată de medicul psihiatru, singurul în măsură să stabilească schema medicamentoasă şi recomandarea psihoterapiei, imperios necesară în procesul de vindecare.

CSÎD: Exista şi alte tratamente alternative care dau rezultate?

E.P.: Vindecarea tulburărilor de anxietate este posibilă prin tratament şi asistenţă de specialitate. Tratamente efective pentru tulburări de anxietate includ terapii cognitiv-comportamentale care au ca scop schimbarea schemelor de gândire, a credinţelor şi a comportamentelor care pot să declanşeze anxietatea.

Terapia presupune, printre altele, expunerea gradată la contextul anxiogen, proces numit desenzitivizare sistematică. De asemenea, se uzitează tehnici de management al anxietăţii precum şi exerciţii şi tehnici de relaxare (hipnoterapia, meditaţia, exerciţii de respiraţie) însă însoţite de medicaţie, ce include antidepresive anxiolitice şi sedative.

CSÎD: Neglijarea anxietăţii are riscuri majore? Care ar fi acestea?

E.P.: Anxietăţile netratate pot avea efecte serioase asupra vieţii persoanei precum şi asupra relaţiilor acesteia! O tulburare de anxietate poate să conducă la izolare socială şi la depresie clinică, poate să altereze capacitatea persoanei de a lucra, învăţa şi efectua activităţi de rutină. Poate să dăuneze relaţiilor cu prietenii, familia şi colegii. Starea de depresie poate să fie o boală foarte serioasă, cu un risc crescut de tendinţe de autodistrugere şi suicid.

c
Loading Facebook Comments ...

Leave a Reply

1