Boli de inimă și stres. Poate ajuta gestiunea stresului?

(Last Updated On: May 7, 2018)

Stresul este un „catalizator” pentru bolile de inimă sau vasta rețea de vase sangvine care hranesc celulele din intregul corp, vorbim de mii de kilometri. Stresul poate declansa fibrilatie atriala, palpitatii, contractii ventriculare premature si alte aritmii (ritmuri anormale ale inimii).

Cum poate contribui stresul, mai precis, la bolile cardiovasculare? Cateva piste sunt in curs de studiu. Elieberarea hormonilor de stres, precum epinefrina, in fluxul sangvin pare sa creasca cantitatea de colesterol generata de catre corp.

In plus, atunci cand sistemul nervos simpatic este excitat, tensiunea arteriala creste si trombocitele devin mai lipicioase. Trombocitele mai lipicioase cresc posibilitatea formarii de cheaguri de sange, in timp ce ternsiunea arteriala continua dauneaza inimii, vaselor de sange si altor organe si creste in mod semnificativ sansele tale de aparitie a bolilor cardiace daca reactia la stres este declansata in mod repetat, potrivit Regina Maria.

Inflamatia cronica – cunoscuta ca avand un rol cheie in dezvoltarea bolilor cadiace si aparent exacerbata de stresul cronic – este un alt posibil actor in acest caz. In vremuri de nevoie, inflamatia are multe functii utile. Apara corpul impotriva bacteriilor, virusilor si altor invadatori straini, indeparteaza resturile si ajuta la repararea tesuturilor deteriorate. Cu toate acestea, in interiorul arterelor, inflamatia cronica de grad scazut contribuie la aparitia aterosclerozei. In schimb, ateroscleroza poate ingusta vasele de sange intr-o masura periculoasa, provocand dureri in piept, un atac de cord sau un atac cerebral (a se vedea Figura 2, in partea dreapta). Inflamatia cronica influenteaza chiar formarea cheagurilor de blocare a arterelor, cauza ultima a atacurilor de cord si a multor atacuri cerebrale.

Stresul are influente indirecte, de asemenea, atunci cand emotiile negative modeleaza comportamente care afecteaza riscul cardiovascular. De exemplu, persoanele care sunt stresate prezinta o probabilitate mai mare de a fuma si mai mica de a fi active din punct de vedere fizic.

La unele persoane vulnerabile, cercetarile au ilustrat, de asemenea, ca spasmele bruste din arterele coronariene pot fi provocate de stresul mintal – cel putin atunci cand persoanelor cu o boala cardiaca existenta li se solicita sa rezolve ecuatii complexe in timpul experimentelor de laborator. Un spasm brusc poate bloca fluxul de sange catre o parte a inimii, provocand dureri in piept sau chiar un atac de cord.

Poate ajuta gestiunea stresului?

Da. Cele mai puternice dovezi pentru beneficiile gestiunii stresului provin din studiile privind bolile cardiace. Cu siguranta, se pare ca tratarea depresiei, controlarea maniei si a ostilitati si imbunatatirea suportului social ar putea sa iti scada sansele de aparitie a bolilor cardiace.

Un studiu sponsorizat de Medicare publicat in American Heart Journal in 2013 ofera dovezi cu privire la faptul ca programele complexe de gestiune a stresului te pot ajuta daca suferi deja de o boala cardiaca. Acest studiu pe termen lung asupra a 589 de persoane cu boli cardiace a examinat programe de un an, care aveau scopul de a imbunatati sanatatea cardiovasculara prin modificarea stilului de viata, inclusiv gestiunea stresului, exercitiu si consiliere privind nutritia. Doua programe recunoscute la nivel national au fost evaluate: Programul de Sanatate Cardiaca al Institutului de Medicina Minte Corp Benson-Henry si Programul Dr. Dean Ornish pentru Contracararea Bolilor Cardiace.

Ambele programe au un efect pozitiv asupra factorilor de risc cardiac: persoanele au pierdut greutate, si-au redus nivelurile de tensiune arteriala, si-au ameliorat nivelurile de colesterol si au declarat o stare psihologica mai buna. De asemenea, se pare ca ambele programe au imbunatatit functia cardiaca. In plus, participantii la programul Benson-Henry (care a fost creat de Aggie Casey si Dr. Herbert Benson, editorii medicali ai acestui raport) au avut, de asemenea, rate de deces mai mici si au avut o probabilitate mai mica de a fi spitalizati pentru probleme cardiace, in comparatie cu grupul de control. Concluzia studiului a fost ca aceste programe de modificari intensive ale stilului de viata sunt eficiente din punct de vedere clinic. In timp ce acest studiu reprezinta vesti bune pentru cei care sufera de boli cardiace, este nevoie de mai multe studii pentru a confirma aceste rezultate.