Medic despre motivul psihologic pentru care un om obișnuit transmite LIVE pe Facebook, în timp ce conduce

(Last Updated On: June 7, 2018)

Doctorul în psihologie Emil Răzvan Gâtej, psihoterapeut, a explicat  care sunt mecanismele psihologice care acționează în cazul rețelelor de socializare și ce contribuție au și „năravurile” noastre ca nație.

„Ştiinţa ne arată, pe de o parte, că reţelele de socializare au un efect extrem de puternic. Reţeaua de socializare ajunge să-l facă pe individ să se simtă foarte puternic, unic, de neatins și omniprezent, pentru că el poate să fie prezent – acolo unde de fapt nu este – să transmită live.
Toate aceste atribute pe care utilizatorul le câștigă ajung să fie mai presus decât instinctul de supravieţuire”, a explicat psihoterapeutul Emil Răzvan Gâtej, citat de doctorulzilei.ro

Pe de altă parte, în România, educația rutieră are un nivel foarte scăzut, nu avem împământenite valori precum impunerea legii. Românilor le e frică prea puțin de lege, pe când în Marea Britanie, de pildă, folosirea telefonului în mașină în timpul mersului se soldează cu confiscarea mașinii.

Astfel de măsuri la noi nu există, nu există nici măcar conștientizarea riscurilor și atunci toate acestea îi fac pe oameni să nu mai știe ce e bine și ce e rău: sunt mai „șmecher” dacă mă transmit live pe Facebook în loc să fiu atent la volan, gândesc ei.

Doar că aceste lucruri merg încet-încet către devianță și încălcarea regulilor. „Ești fraier dacă le respecți”, cam acesta e trendul, a explicat psihoterapeutul.

De ce își dorește un om să fie în direct pe Facebook cu o activitate banală, cum ar fi condusul unei mașini?

„Pentru că Facebook și alte rețele de socializare au devenit substitute ale eului nostru social. Eul social nu se mai manifestă doar  în context direct. (…)

Odată cu emersiunea acestor reţele de socializare, avem o prezentare a eului exacerbată. Nu mai contează cine sunt, dacă sunt sau nu adecvat, contează cel mai mult să mă prezint bine. E o tentaţie, ca o Fata Morgana care îi face pe oameni să trăiască o viață virtuală, să ajungă să considere acea rețea de socializare mai presus de orice.

Știm că o mare parte din secreţiile noastre de dopamină și din starea noastră emoțională e dată de interacţiunea socială. În acest context, interacţiunea socială e virtuală, chiar dacă unilaterală, dar primești un mic feedback: un like, o inimioară…

Vedem că aceste reacții se diversifică, până acum aveam doar like, acum avem reacții emoționale, dar nu avem buton de dislike. Prin urmare, oamenii își doresc să fie live pe Facebook, să transmită întâmplări banale, pentru că asta îi validează social”, spune Emil Răzvan