Un psihiatru de la Cambridge: DEPRESIA este o boală fizică, nu psihică. Cum ar trebui tratată

(Last Updated On: June 18, 2018)

Depresia face ravagii și în România și, din păcate, nu se cunoaște cauza exactă a declanșării. Până acum se credea că este o boală psihică dar un psihiatru avansează ca și cauză o problemă fizică.

Psihiatrul Edward Bullmore spune că depresia nu este o afecțiune psihică, ci fizică. În cartea sa, The Inflamed Mind, el afirmă că depresia survine în urma unor inflamații din organism, ceea ce deschide posibilitatea unor noi abordări de tratament, potrivit doctorulzilei.ro.

În acest moment, în tratamentul depresiei, medicii prescriu cel mai frecvent antidepresivele de tip SSRI (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei) – care însă nu au succes la toți pacienții. Mai mult, aceste medicamente vin și cu o serie de reacții adverse, cum ar fi insomnia, probleme sexuale și dificultățile de concentrare.

O inflamație a creierului

Psihiatrul Edward Bullmore de la Universitatea din Cambridge este de părere că depresia este cauzată de o inflamație. Mai mult, acesta afirmă că dacă tratăm inflamația, depresia este atenuată. „Inflamația este prima linie de apărare a organismului și apare atunci când moleculele mesagerului sistemului imunitar(citokine) alertează “trupele de şoc”, (macrofagele) celulelor albe din sânge, pentru a ataca și distruge invadatorii – cum ar fi infecția bacteriană.

Ca parte a răspunsului imun, vasele de sânge se dilată pentru a pompa mai mult sânge în zona afectată, pentru a o repara. “Cele mai evidente semne de inflamație sunt roșeața și umflarea care apar atunci când vă tăiați, de exemplu”, explică medicul.

Însă, potrivit mediculului, acest răspuns imun poate fi o sabie cu două tăișuri și poate afecta și celulele
sănătoase. Nivelurile ridicate de inflamație sunt asociate cu cele mai multe boli cronice, inclusiv diabetul și cancerul, precum și artrita reumatoidă, astmul și bolile gingivale.

Nivelul de serotonină contează

Studiile despre depresie arată că oamenii care suferă de această afecțiune, au un nivel scăzut de serotonină. Dacă teoria profesorul Bullmore se adeverește, atunci, pe lângă antidepresive, pacienții ar putea fi tratați și cu medicamente antiinflamatorii, sau chiar și cu aspirină sau ibuprofen.

Cazul de la care pornește ipoteza

Psihiatrul Edward Bullmore povestește în cartea sa că, în 1989, a avut ca pacientă o femeie care suferea, aparent, de artrită severă. Acesta spune că deși femeia prezenta simptome evidente de artrită (mâini umflate și dureroase), în loc să scrie imediat o rețetă pentru un analgezic antiinflamator, el a întrebat-o cum se simțea.

„În șoaptă, dar clar, mi-a spus că are un nivel foarte scăzut de energie”, scrie el. „Nimic nu-i mai plăcea; avea insomnii și o stare de tristețe, fără un motiv anume. Avea toate semnele clasice de depresie”, punctează medicul.

Profesorul nu a diagnosticat una, ci două afecțiuni: artrita și depresia. Acesta spune că această situație este clasică în medicină. „Când se întâlnesc două afecțiuni, ele sunt separate, sau una este cauzată de cealaltă? Depresia a fost cauzată de durerile provocate de artrită și de starea incomodă a pacientei sau de inflamația instalată în corp?”

Și alte boli au același efect
Teoria lansată de medic este că, pe fondul inflamației artritei, bariera hematoencefalică a împiedicat sistemul imunitar să acționoneze asupra fluxului sangvin, cauzând astfel încă o inflamație, care a stat la baza depresiei.

Mai mult, psihiatrul atrage atenția asupra faptului ca nu doar bolile și infecțiile cauzează inflamații în
corp. Obezitatea este o altă cauză a inflamațiilor, în special de grăsimea stocată în jurul abdomenului
(o sursă de citokine inflamatorii). La fel și obiceiuri precum fumatul, sedentarismul și dietele bogate în
zaharuri, favorizează și mențin inflamațiile în organism.

Profesorul Bullmore atrage atenția și asupra infecțiilor gingivale, care se manifestă prin inflamații puternice, cât și asupra bacteriilor intestinale, care sunt strâns legate de sistemul imunitar și de creier. Odată cu tratamentul medicamentos, el sfătuiește pacienții depresivi să fie atenți și la stilul de viață și să evite stresul, nopțile pierdute și alimentația haotică.

Simptomele fizice și psihice ale depresiei

Simptome: scăderea capacității de concentrare, senzație de greutate în membre, dureri musculare, lipsă de energie, ipohondrie, oboseală nejustificată, palpitații, tulburări de somn, vedere încețoșată, cefalee, hiperventilație, anorexie sau bulimie, tulburări digestive, tulburări de dinamică sexuală, pierderea încrederii în sine, privire în gol și tristețe, agitaţie, iritabilitate, plâns excesiv, sentimente de vinovăție, inutilitate, neputință, pesimism, simptome fizice care nu răspund la tratamentul convențional, teamă, anxietate, neputința de a duce anumite planuri la bun sfârșit, senzația de a fi dezamăgit pe cei din jur, dependența de anumite substanțe (alcool, țigări, droguri), idei morbide, idei suicidale (60% din cazuri) și tentative de suicid (15% din cazuri). Stările fizice și psihice datorate depresiei formează un cerc vicios, pentru că amplifică sentimentele pacientului de inutilitate, incurabilitate și desconsiderare.