Știi ce trebuie să faci când ai o criză de tensiune? Sfatul unui medic urgentist. “Învaţă primele 2-3 gesturi simple înainte să chemi salvarea sau înainte să ,,,”

(Last Updated On: July 8, 2018)

Medicul arădean Otilia Țigănaș a oferit câteva sfaturi de care trebuie să ținem cont când ne crește tensiunea.

“Învaţă primele 2-3 gesturi simple înainte să chemi salvarea sau înainte să porneşti către urgenţa spitalului. Nici acolo n-o să-ţi facă altceva decât ce-ţi poţi faci tu singur de la început, în loc să te panichezi.

Se poate genera un cerc vicios din pricina stresului, a spaimei, a halatelor albe din jur, astfel încât – ajuns la spital – să crească tensiunea şi mai şi, exclusiv pe bază de stres acut. Tot greşit e şi să stai cu tensiunea mare (în loc să faci şi tu ceva), până vine ambulanţa. Pierzi timp”, spune medicul arădean, pentru adevarul.ro.

Un alt argument adus de Otilia Ţigănaş ca să nu începi prin a chema Salvarea: la spital sunt urgenţe mai mari decât a ta, vei aştepta pe coridor pe un scaun, iar de furia aşteptării îţi va fi, poate, şi mai rău.

“Te aşezi calm în fotoliu şi înghiţi un Furosemid+ ½ Xanax de 0,5 mg (de exemplu). Dar dacă ai alt calmant decât Xanaxul prin casă, e ok. Apoi aşezi sub limbă fie un Captopril de 50 mg, fie o Nifedipină şi laşi tableta să se dizolve acolo, sub limbă. Să le ai pregătite, pentru astfel de situaţii. Tableta se va absorbi rapid în sânge (aşezată aşa), mai rapid decât dacă o înghiţi şi o treci prin stomac.

Bei apoi un ceai calmant, călduţ. Să zicem de tei. Măsori tensiunea abia după o jumătate de oră de la declanşarea acestor manevre. Nu disperat, anxios, din minut în minut, ca la monitorizarea din Terapie Intensivă, în timpul unei operaţii pe cord deschis”, mai completează medicul arădean Otilia Ţigănaş.

Tensiunea arteriala (TA) reprezinta presiunea exercitata de coloana de sânge asupra peretelui vascular, în special asupra tunicii interne-endoteliul) în timpul contracţiei şi relaxarii ritmice a inimii.

Exista două componente ale presiunii sanguine: presiunea sistolică – este presiunea exercitată asupra pereţilor arteriali când inima se contractă (in sistola) – cu valori normale între 100 şi 130 mm coloana de mercur (Hg) şi presiunea diastolică – este presiunea exercitata asupra pereţilor arteriali când inima se relaxează între două contractţi (in diastola) – cu valori normale sub 85 mmHg.